„De ce esuam atat de mult in dragoste? De ce atatia oameni aleg persoana gresita sau se implica in relatii pe cat de periculoase, pe atat de irationale? De ce ne complacem in relatii dureroase? Credem ca iubirea este de neanvins si uitam un lucru esential pentru supravietuirea amoroasa: acela ca nu toate legaturile sentimentale sunt benefice pentru bunastarea noastra. Fie ca ne place sau nu, unele moduri de a iubi sunt pur si simplu insuportabile si obositoare, chiar si daca avem instincte masochlste si o atitudine supusa.
Nu spun ca astfel de persoane nu ar merita sa fie iubite; ceea ce afirm este ca orice legatura afectiva in care valorile noastre esentiale sunt amenintate, nu este recomandata pentru propria feticire, indiferent de cata iubire s-ar afla la mijloc.
Sunt de acord cu faptul ca viata de cuplu nu este usoara si ca toti trebuie sa “sacrificam” anumite lucruri (fireste, intr-un mod constructiv) pentru ca relatia sa prospere; cu toate acestea, modurile de a iubi pe care le voi descrie aici sunt foarte dificil de abordat si tolerat, chiar si pentru acei „indragostiti de dragoste”care suporta cu tarie orice.
Aceste tipologii afective disfunctionale il consuma pe celalalt si il storc de energie, il mistuie incet sau il tulbura atat de tare incat ajunge sa se simta in mod inexplicabil vinovat sau sa creada ca suferinta din dragoste este normala si comuna (de parca a iubi si a fi victima ar fi unul si acelasi lucru).”
