Inteligența Emoționala – Componente
Conform cu Daniel Goleman, Inteligența Emoțională are urmatoarele componente:
- Autocunoaşterea
- Cunoaştere a propriilor emoţii
- Autoevaluare
- Încredere în sineAutoreglarea
- Autocontrol
- A fi demn de încredere
- Conştiinciozitate
- Adaptabilitate
- Inovare
- Automotivarea
- Motivare pentru succes
- Angajament
- Initiativă
- Optimism
- Conştiinţa socială
- Empatie
- Înţelegere pentru ceilalţi
- Dezvoltarea celorlalți
- Orientare către client
- Construieşte pe diversitate
- Inteligenţa politică
- Abilităţi sociale
- Influență
- Comunicare
- Leadership
- Agent de schimbare
- Managementul conflictelor
- Artizan de relaţii
- Colaborare şi cooperare
- Lucru în echipă
În acest material voi aborda doar câteva din aceste caracteristici: Cunoaştere a propriilor emoţii, autocontrolul, empatia.
Au emoțiile logică?
„Emoțiile nu au logică!” mi-a spus cineva odată. Și eu l-am contrazis, „Sigur că au logică”. Ulterior m-am gândit la ce se află la baza acestei afirmații. De ce și cum am ajuns la concluzia aceasta?
Orice are logică este predictibil și poate fi controlat. Pe cand emoțiile ne pot copleși prin intensitatea lor, nu pot fi controlate mereu. Cu toate acestea, odată ce începem să ne înțelegem propriile emoții și nevoile pe care le reflectă putem să le gestionam mai bine.
Am auzit oameni spunând că se simt rău ( și nu se refereau la rău fizic), fără să știe în ce fel se simt rău. Se simt furioși sau sesimt triști sau speriați? Cum anume rău?
Așa cum la scoala învățăm alfabetul pentru a putea să citim, și despre emoții putem învăța.
Mai întâi este nevoie să învățăm să identificăm o gama cât mai largă de emoții. Să știm să le recunoaștem, să le spunem pe nume, așa cum invatam și literele alfabetului .
Un alt aspect important în dezvoltarea emoțională este să căutam un mediu în care noi să ne putem deschide. Doar daca există deschidere există și posibilitatea de a crește și a ne dezvolta emoțional. Să căutam oameni cu care să putem avea o relație autentică, protectivă. Poate fi un prieten, un șef, un terapeut, un trainer, un grup de dezvoltare personală, etc. Pentru a putea controla propriile emoții avem nevoie ca cineva să poată să ne asculte atunci când suntem copleșiți emoțional. Și, dacă există cineva care să facă asta în mod constant, la un moment dat vom putea avea un control mai mare asupra a ceea ce simțim.
Cine este responsabil pentru ce simțim?
O alta caracteristică a inteligenței emoționale o reprezintă asumarea responsabilității pentru ceea ce simțim. Nimeni altcineva nu e responsabil pentru ceea ce simțim noi, decât noi înșine. Ceea ce simțim nu are valoare morală. Este ok să simțim orice, nu este însă ok să ne comportăm oricum. Este ok să ne simțim furioși, rușinați, bucuroși, temători, irascibili, etc. Important este ce facem cu ceea ce simțim. Expresiile „M-ai supărat”, „Mă enervezi” sunt de fapt o modalitate de a responsabiliza pe altcineva de propriile trăiri emoționale pe care le avem în raport cu un eveniment din viața noastră.
Nevoile emoționale
Emoțiile reprezintă un semnal de alarmă pentru nevoile noastre emoționale. Odată identificate emoțiile pe care le trăim, putem să căutăm nevoile care se află în spatele lor.
De exemplu, sub teamă se află nevoia de siguranță și protecție. Atunci când suntem speriați, putem căuta un mediu protectiv.
Furia apare atunci când apar obstacole în calea obiectivelor noastre. Nevoia este să se țină cont de noi.
Tristețea apare atunci când am pierdut ceva. Nevoia din spatele ei poate fi nevoia de a împărtăși durerea cu cineva protectiv.
Atunci când suntem bucuroși simțim nevoia de a împărtăși cu toată lumea.
După ce identificăm emoțiile și nevoile din spatele lor le putem exprima și putem cere ce avem nevoie pentru ele.
Emoțiile sunt energie, ele nu pot fi ignorate, ele curg chiar dacă noi nu suntem conștienți de ele.
Uneori există posibilitatea de a acoperi o emoție cu o altă emoție. Dacă o emoție este prea dificil de acceptat, o putem acoperi cu o altă emoție pe care putem să o exprimăm. De exemplu, dacă trăim o teamă mare de care nu suntem conștienți și nu o putem exprima, însă putem exprima furie. Atunci de câte ori ne este teamă exprimăm de fapt furie.
În societate se încurajează ca femeia să fie tristă, să plângă și bărbatul să fie furios. În felul acesta femeia ajunge să plângă când este furioasă și bărbatul să manifeste furie când se simte speriat sau trist.
Într-o zi am intrat într-un magazin și am văzut un baiețel care avea în jur de 6 ani impreună cu mama lui. Baiețelul plângea în timp ce mama lui vorbea cu vânzătoarea. Vânzătoarea i-a spus copilului că este bărbat acum, și, un barbat adevarat nu este plângăcios ca el.
Ce concluzie poate să tragă băiatul? Că este bărbat, dar nu este un bărbat adevarat dacă plange? Și așa, poate să decidă că nu are voie să plângă.
Însa, sunt situații în care pierdem oameni dragi, speranțe, iluzii, etc după care avem nevoie să ne trăim și să ne exprimăm tristețea.
Citeste si articolul: Intimitatea emotionala
Inteligenta Emotionala – cum se dezvolta
Cunoașterea paletei de emoții
Primul pas în dezvoltarea emoțională îl reprezintă cunoașterea unei palete cât mai largi de emoții și identificarea acestora atât la propria persoană cât și la persoanele din jur.
Explorarea și conștientizarea propriilor emoții în legătură cu evenimentele din viața noastră este importantă.
Daniel Goleman vorbește despre 4 emoții de bază: tristețea, frica, bucuria și mânia.
Emoții precum tristețea, frica, bucuria și furia sunt emoții de bază, restul fiind emoții complexe, o combinație între cele de bază. De ex. Gelozia este o combinație între frică și furie.
Lista emoţiilor adaptată dupa D. Goleman ( “Inteligenţa Emoţională”)
- Mînia: furia, resentimentul, exasperarea, indignarea, animozitatea, irascibilitatea, ostilitatea, ura, violenţa
- Tristeţea: supărarea, mîhnirea, lipsa de chef, îmbufnarea, melancolia, plînsul de milă, singuratatea, disperarea, deprimarea gravă
- Frica: anxietatea, nervozitatea, preocuparea, consternarea, neînţelegerea, îngrijorarea, teama, spaima, groaza, fobia, panica
- Bucuria: fericirea, uşurarea, alinare, mulţumirea, binecuvantarea, încantarea, amuzamentul, mîndria, plăcerea senzuală, răsplata, satisfacţia, euforia, extazul
- Iubire: acceptarea, prietenia, încrederea, amabilitatea, afinitatea, devotamentul, adoraţia, dragostea
- Surpriza: şocul, mirarea
- Dezgust: dispreţul, aversiunea, detestarea, repulsia
- Ruşine: vinovăţia, jena, supărarea, remuşcarea, umilinţa, regretul
Cunoașterea și recunoașterea emoțiilor în noi înșine și în alții
Pentru o mai buna gestionare a propriilor emoții este nevoie să ținem cont de doua aspecte:
- Emoțiile nu pot fi ignorate. Dacă ignorăm emoțiile cuiva este posibil să nu îl mai întâlnim a doua oară. 2. Emoțiile nu suportă respingere. Emoțiile vor să fie luate în considerare.
Dezvoltarea Empatiei
Câteva idei despre empatie:
„Când mă gândesc la emaptie mă gândesc să mă pun în papucii unei alte persoane și să încerc să înțeleg o situație din perspectiva ei. Și a doua parte a empatiei este despre cum poți tu să răspunzi: ce poti tu să spui pentru a îi satisface nevoile”( Molly Barker)
„Empatia este capacitatea de a te pune in locul altei persoane, fara ca totusi sa iti pierzi constiinta de sine, pentru a-i intelege sentimentele.” (Isabelle Filliozat)
De exemplu: Tu esti foarte aglomerat cu sarcinile de serviciu, abia mai ai timp să respiri și colegul tău de munca vine la tine și îți spune:
“Încă n-ai terminat ce ți-am cerut!? Ti-am spus ca este urgent! Ești surd?”
Tu cum te simți în această situație? Probabil supărat, frustrat, neânțeles, neapreciat. Și mesajul lui te face să fii și mai tensionat.
Cum ar fi fost dacă colegul tău ar fi fost empatic și ți-ar fi spus:
“Știu că ești foarte ocupat și probabil că te simți obosit, dar am foarte mare nevoie de proiect.” Cum te simți acum? Probabil ca mai bine. Ține cont și de tine. Și nu se mai creează tensiune. Și tu poți să te ocupi de proiect cu mai multă disponibilitate.
Pentru a fi empatic te invit să faci următorii pași în relațiile cu interlocutorii tăi:
- În primul rând să asculți cu atenție.
- Apoi să „te pui în pielea” interlocutorului și să înțelegi cum gândește și ce simte. Să acționezi ținând cont de acestea. Interlocutorul va simți că ții cont de el, se va simți apreciat, important și va fi mai disponibil să comunice cu tine.
O atitudine empatică poate să deblocheze o situație tensionată. Empatia este benefică nu numai în situații tensionate, ci și în cele obișnuite. Ea poate să prevină situații tensionate. Te invit să încerci această tehnică cu o persoana cu care vrei să ai o relație plăcută. Observă ce se întâmplă cu relația cu acesta când ai o atitudine empatică.
Un filmuleț interesant despre empatie găsești urmând acest link.
Să nu luam personal ceea ce spun alții despre noi
Un criteriu pentru nivelul de maturitate emoțională o reprezintă capacitatea de a nu lua personal ceea ce spun alții, etichetele pe care le pun cei din jur.
Când cineva vine cu o critică, cu o etichetă de genul :”ești leneș”,”ești un ratat” poți să îi spui: „nu accept această etichetă, nu accept ceea ce îmi spui, nu are legatură cu mine, te rog să iei înapoi ce ai spus.” E posibil că , chiar dacă pot să dau înapoi acest feedback, să mă simt rănit/ă la nivel emoțional. Intensitatea cu care resimt acea critică îmi dă indicații despre rana pe care o am și care doare atunci când cineva o scoate în evidență și de distanță emoțională pe care o am față de acea persoană. Pe masura ce vindec acesta traumă o astfel de critică devine din ce în ce mai puțin dureroasă. Capacitatea de a ne detasa emoțional de ceea ce spun alții reprezintă un criteriul al nivelului de Inteligență Emoțională.
Exercițiu de autocunoaștere
Te invit să completezi următoarele propoziții:
- Când sunt tacut/ă într-un grup, mă simt…
- Când sunt cu o persoană și nu vorbesc, mă simt …
- Când mă supăr pe cineva, mă simt …
- Când este cineva supărat/ă pe mine, mă simt …
- Când critic (cert) pe cineva, mă simt …
- Când cineva de lângă mine plânge, mă simt …
- Când fac cuiva un compliment, mă simt …
- Când cineva îmi face un compliment, mă simt …
- Când sunt nedreptățit/ă, mă simt …
- Când cineva este injust cu mine, mă simt …
După ce ai completat propozițiile de mai sus te invit să reflectezi la următoarele întrebări:
- Cât de greu sau ușor ți-a fost să termini propozițiile?
- Cum apreciezi sentimentele tale?
- Cât de ușor îți este să le exprimi?
Surse de inspirație – Inteligenta Emotionala:
Emotional Literacy: Intelligence with a Heart, Claude Steiner
Emoțiile și trăirile copiilor, Isabelle Filliozat
AT astăzi – o noua introducere în Analiză Tranzacțională, Ian Stewart, Vann Joines
Solutionarea conflictelor și creșterea performanței, George Kohlrieser
Comunicarea nonviolentă, un limbaj al vieții, Marshall B. Rosenberg
Inteligența emoțională în leadership, Daniel Goleman
Forța inteligenței emoționale, Steven Stein, Howard Book
Avantajul EQ, Adelle B. Lynn